Sunny Bay, Hong Kong

Ma gandeam astazi asteptand trenul in Kowloon catre Sunny Bay sa scriu ceva, sa-mi scriu memoriile:)), si sa-mi umplu agenda in care nu am altceva decat cifre cred ca ceva proza nu-i strica asa ca m-am asezat cuminte pe o banca si m-am apucat sa insiruiesc cuvinte. O sa merg in aceasta zi insorita, prima pe care am prins-o de o saptamana de cand sunt aici, fara o tinta anume si unde altundeva puteam sa merg daca nu in Sunny Bay, unul din cele mai linistite locuri din HK, unde vezi apa albastruie pe alocuri deoarece nu e atat de adanca, asadar nu e navigatabila decat de ambarcatiuni usoare, si o insula linistita pe care niste muncitori acopoeriti cu palarii de paie de orez se duc la treburile lor, soarele e puternic, eu am plecat fara ochelari de soare si abia imi pot tine ochii deschisi, noroc ca am pe mine o camasa alba din material usor cu maneci lungi pentru a-mi feri pielea de razele navalnice ale soarelui.
Vreau sa ma plimb si sa cunosc mai bine orasul asta in care aproape ca nu simt lipsa BlackBerry-ului meu de care sunt atat de dependenta in Romania, pentru ca aici in centru poti vedea stirile pe ecrane uriase si indicii bursieri atat de folositori pentru majoritatea oamenilor, am citit acum ca apa din Tokyo este radioactiva, asadar nu o sa-mi mai doresc pentru o vreme sa revin in Japonia oricat de mult mi-a placut acolo in cele doua vizite precedente, aseara ma uitam pe pozele cu mine din Fukushima, Iwaki si ma gandeam ca acum nu mai e acvariul pe care l-am vizitat si mi-a placut enorm, asezat pe malul oceanului a fost maturat de tsunami ca multe alte locuri pe care le-am vazut de acolo.
Am ajuns in Tsung Chung, am vazut o multitudine de magazine outlet cu Armani, Dior, Chanel vandute la Sales acum ca e perioada reducerilor, toata lumea cauta disperata masuri si hainele de firma scumpe chiar si la reduceri aproape ca stau ca hainele noastre din magazinele second hand si lumea rascoleste ca in romberon dupa ele, am vazut o geanta care mi-a placut CK, foarte frumoasa, insa in HK am invatat sa cheltui mai putin, orasul asta m-a educat financiar cand l-am vizitat prima oara, cred ca mi-a folosit mai mult decat facultatea, cu siguranta mai mult decat masterul.
Acum in timp ce scriu aceste randuri pe hartie un chinez in varsta se holbeaza la mine asa cum si eu mai devreme m-am holbat la un adoelscent care scria in tren alaturi, as vrea si eu sa pot scrie ca ei, m-am apucat timid sa studiez, probabil ca si ei vor sa scrie ca mine chiar daca eu scriu oribil, mai ales ca trenul este in miscare.